Deși dragostea dă mari dureri de cap, la mine e invers! – Jurnal de Grăsuță

Deși dragostea dă mari dureri de cap, la mine e invers!

 

– Te-am sunat să te întreb ce faci, cum ești? Eu nu sunt deloc ok când suntem certați.

Vocea mea era calmă și vocalele se lungeau cerând parcă de la el și răspuns și iertare în acelasi timp.

Cred că i-a căzut telefonul din mână. La celălalt capăt era bărbatul care a făcut parte din cea mai importantă poveste de dragoste din viața mea. Genul  „The love of my life”, cel care oricât timp ar trece ai mereu o strângere în stomac când îi auzi numele sau când vezi un  trecător care îi seamănă ( la începutul despărțirii noastre mai toți trecătorii semănau cu el).

Nu se aștepta  să îl sun și să îi vorbesc astfel după tot circul pe care l-am facut în urmă cu 2 ani și ceva. Pe vremea aceea l-am respins consecvent (consecvența mea a recunoscut-o și el exasperat) pe motiv că eu m-am schimbat iar el nu mă mai înțelege, nu mă mai face să mă simt specială.

Am ajuns să îl sun pentru că am început un ritual ca la „dezalcolizare”. Stați liniștiți nu beau eu atât de mult.

Ce se întâmplase?

Viața mea, de pe la jumătatea anului 2017 devenise doar despre „Durerea de cap”.  Cu crize lungi, vizite la neurologi, infecționiști, ortopezi și medici de recuperare medicală. Ca în bancuri: analizele bune, pacientul se simte rău. Uneori rău de tot, fără să mă pot ridica din pat cu zilele, dependentă de medicamente puternice, din acelea care se iau doar cu prescripție medicală.

Nu știam de ce apărea durerea. Venea și pleca când voia ea, eram Hotel sau Gazdă ca în filmele horror.

Oamenii dimineața deschid ochii și se întreabă dacă o să plouă sau o să fie soare,  probabil spun un mulțumesc de recunoștință sau fac dragoste cu iubitul/ iubita. Eu, dimineața când mă trezeam, primul lucru pe care îl făceam era să verific din câteva mișcări dacă mă doare capul.  Durerea venea doar dimineața. Uneori mă trezea din somn, alteori aștepta perversă să sune ceasul  și să deschid eu ochii, să simt treptat  groaza unei zile de chin.

Viața cu dureri de cap ( la propriu) m-a dus in pragul hotărârii de a apela la terapii alternative. Cu credință și speranță de om chinuit am început să citesc, să întreb, am vizionat filme.

Am făcut câteva lucruri simple, la îndemână și deloc costisitoare.

  • Am mers săptămânal la terapie Bowen ( mai ieftină decât oricare dintre doctorii la care am fost). Detalii despre terapie găsiți ușor dacă googăliți.
  • Am schimbat dieta (oricum sunt vegetariană). Am dat la o parte grăsimi, pâine, carbohidrați, brânzeturi grase gen specialități. Nu mai mănânc după 6 seara.Țin un fel de post timp de 14-16 ore din cele 24 ale zilei.
  • Cel mai important pas, pe care îl experimentam prima dată a fost să fac pace cu trecutul și oamenii importanți din viața mea. Din tot ceea ce am citit eu,  am aflat că orice apăsare sufletească, orice problemă nerezolvată tinde să iasă la suprafață printr-un simptom fizic puternic și greu de rezolvat cu medicina.

Și așa am ajuns, ca în terapia de „dezalcolizare”, să îl sun  pe El. Să îi spun cuvinte simple dar sincere. Am gândit mai multe, am spus mai puține și ceea ce simțeam a trecut dincolo de cuvintele mele. Cuvinte simple „ce mai faci, îmi pasă de tine”, dar, spuse onest și cu bună credință.

Viața cu dureri de cap pentru mine este acum o metaforă din trecut. Au trecut 5 săptămâni de terapie și dietă și nu mai am dureri de cap. Deloc. Nu mai iau medicamente. Analizele de ficat sunt în parametrii.

Am obținut ce mi-am dorit.

Dar stai ( ca la teleshoping) mai avem ceva pentru tine.

Un bonus special …

Într-o bună zi din a cincea săptămână a sunat telefonul.

Era El.

– Îmi este dor de vocea ta. Vreau să petrecem timp împreună. Vreau să te ascult. Vreau să reclădesc relația noastră.

A spus El mai multe, mie astea mi-au rămas în cap. Banalități. Nimic cu luna de pe cer.

Dar câți ani am așteptat și am cerșit eu banalitățile astea. Îndragostiții și cei răniți din dragoste mă înțeleg cel mai bine.

Am crezut că râde Universul de mine.

Dar nu era glumă.

El vorbea  foarte serios.

De obicei poveștile de dragoste dau dureri de cap.

Mie durerea de cap mi-a redat povestea de dragoste.

 

P.S. Fă un mic exercițiu de recunoștință și scrie-mi în comentarii cum te simți. Poate cine știe, dragostea ….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *